DIFERENȚA DINTRE SCOTCH, WHISKY, WHISKEY ȘI BOURBON

Ultima actualizare in 19 august, 2020 la 11:47 am

Timp de citit: 5 minute

Whisky-ul, băutura cu atât de multă notorietate peste tot în lume. Îl vedem la restaurante, la baruri, la TV și este întotdeauna asociat cu eleganța și bun-gust-ul. Ca o categorie de băuturi spirtoase, whisky-ul este incredibil de diversificat, având mai multe subdiviziuni de stil și aromă obținute pe baza metodei de producere și a regiunii specifice de producție.

CE ESTE WHISKY-UL

Whisk(e)y-ul este o băutură alcoolică obținută din distilarea oricărui produs pe bază de cereale, ce a fost pus la fermentat și apoi maturat în butoaie de stejar. Ca și în cazul celorlate băuturi spirtoase, produsul de bază variază și tinde să aibă legătură cu locația exactă a locului în care se află distileria.

Poate fi făcut cu orice boabe, dar whisky-ul scoțian trebuie să conțină orz, malț, în timp ce porumbul, grâul și secara sunt adesea folosite pentru producerea whisky-ului american. Whiskey-ul indian, de exempu, este adesea făcut din zaharuri de melasă și un amestec de orz și malț sau alte cereale, oferindu-i un gust și o textură mai asemănătoare cu romul, decât cu whisky-ul clasic.

DIFERENȚA DINTRE WHISKEY ȘI WHISKY

Whiskey – scris cu un „e” se regăsește în Irlanda și pe scară largă în America, dar nu și în Scoția sau pentru malțuri simple fabricate în alte părți ale lumii, inclusiv în Suedia, Japonia și India (unde este cunoscut ca fiind „whisky”). Se crede că numele provine din cuvântul galez “uisge beatha”, care înseamnă „apa vieții”.  Diferențe mari în producția acestora nu este, ci doar din punct de vedere al scrierii.

ISTORIA WHISKY-ULUI

Cele mai vechi înregistrări privind distilarea alcoolului datează din Italia în secolul al XIII-lea, când alcoolul a fost distilat din vin. Dar primele înregistrări ale producției de whisky – menționate datează din secolul al XV-lea, unde arta distilației s-a răspândit în Irlanda și Scoția și crescut considerabil datorită  înclinației pentru această băutură a regelui de la acea vreme, James IV al Scoției. Însă, popularitatea whisky-ului a crescut considerabil abia în secolul al XIX-lea.

Istoria whiskey-ulu american începe însă în statele Virginia, Maryland și Pennsylvania, unde în 1791 a început să fie preparat ca fiind un produs pe bază de secară.

METODA DE PRODUCERE

Whisk(e)y-ul poate fi fabricat din cereale diferite, care, spre deosebire de struguri, sunt pline de amidon insolubil care trebuie transformat într-o soluție de zahăr lichid printr-un proces numit malțificare.  Procesul începe prin umezirea boabelor în apă, într-un mediu cald pentru a încuraja germinarea. Odată ce boabele încep să crească, enzimele se eliberează modificând amidonul. Boabele sunt apoi încălzite suficient pentru a opri germinarea, dar pentru a păstra enzimele.

Apoi, drojdia este adăugată pentru începerea fermentării, care durează în mod normal aproximativ 48 de ore sau mai mult, în funcție de caracteristicile dorite.

Lichidul produs trebuie distilat pentru a crea whisky-ul. În mod tradițional de două ori în Scoția și de trei ori în Irlanda. Cele mai bune cereale pentru acest lucru este orzul, deoarece creează mai multe enzime și este mai eficient decât orice alte cereale.

ÎMBĂTRÂNIREA WHISKY-ULUI

Îmbătrânirea whisky-ului are loc în butoaie, nu în sticlă, și este definită de timpul dintre distilare și îmbuteliere. În acest timp, whisky-ul va interacționa cu butoaiele, în special butoaiele de stejar american și francez, schimbând machiajul chimic și gustul produsului finit.

În timpul îmbătrânirii, whisky-ul trece prin șase procese care îi vor defini aroma finală: extracția, evaporarea, oxidarea, concentrarea, filtrarea și colorarea. Unii distilatori preferă să-și îmbătrânească whisky-ul în butoaie folosite anterior pentru alte băuturi spirtoase, precum romul, madeira sau sherry, pentru a adăuga profiluri de aromă suplimentare băuturii.

TIPURI DE WHISKY

Scotch whisky – acest tip de whisky trebuie să fie distilat în Scoția, până la un conținut de nu mai puțin de 94,8% ABV, dar îmbuteliate la cel puțin 40% ABV și să fie maturate în butoaie de stejar timp de cel puțin trei ani. Scotch whisky poate fi împărțit în două categorii principale – Whisky de malț, care poate fi făcut numai din malț și a doua categorie: din alte cereale combinate (blended).

Malt whisky – se produce din trei ingrediente – apă, malț și drojdie, și este probabil cel mai recunoscut stil din întreaga lume. Ocazional, acestea sunt făcute cu malț care a fost mai întâi afumat cu turbă pentru a conferi o aromă ceva mai puternică, afumată, care poate varia în funcție de cantitatea de turbă folosită.

Grain whisky – nu este la fel de răspândit ca whisky-ul din malț, dar poate fi produs folosind orice tip de cereale. Acesta nu este niciodată afumat cu turbă și este distilat la un nivel mai înalt, fapt care îi oferă o aromă mai dulce și mai ușoară decât whisky-ul de malț.

Blended whisky – reprezintă majoritatea vânzărilor la nivel mondial a tuturor whisky-urilor scoțiene (aproximativ 92% din piața scoțiană la nivel mondial). Acest tip de whisky este produs din două sau mai multe distilerii și se livrează în trei tipuri permise: Whisky blended Malt Scotch, Whisky Scotch Grain Blended și Whisky Scotch Mixed (un amestec de malț și whisky de cereale). Branduri cunoscute de blended Scotch: Johnnie Walker, Chivas Regal, Cutty Sark.

Single whisky – whisky-urile single sunt produse de o singură distilerie, dintr-un singur malț. Branduri cunoscute de single malt: Macallan, Lagavulin, Glenmorangie, Bowmore, Aberlour.

American whisky – Există mai multe diferențe între whiskey-ul american și Scotch, în special că baza este creată din mai mult de un ingredient – de obicei se folosește un trio de cereale, inclusiv, porumb și malț, deși distilatorii mai noi folosesc și boabe de quinoa, hrișcă, mei și ovăz.

Whisky-urile americane trebuie să fie distilate în maximum 80% ABV și, iar cu excepția whisky-ului de porumb, acestea trebuie îmbătrânite în butoaie de stejar.

Bourbon –  acest tip de whisky este distilat în mod normal de două ori și trebuie să conțină cle puțin 51% porumb și să fie îmbătrânit în butoaie de stejar. Unele tipuri de bourbon sunt îmbătrânite în încăperi neventilate pentru a grăbi procesul de îmbătrânire a băuturii.

În general, bourbonul are un ton subțire, dulce și neted, cu note diferite de condimente, caramel, nucă de cocos și vanilie. În timp ce bourbonul poate fi făcut oriunde în SUA, aproape toți producătorii pot fi găsiți în Kentucky.

Tennessee whisky – tipul de whisky al cărui jucător principal este renumitul Jack Daniel’s. Acest tip diferă de bourbon și de alte whisky-uri americane prin utilizarea procedeului Lincoln County, care implică ca whisky-ul să fie filtrat prin cărbune din lemn de arțar înainte de a fi transferat în butoaie pentru îmbătrânire.

Branduri cunoscute de Tennessee whisky: George Dickel, Jack Daniel’s, Prichard’s, Collier and Mckeel, Nelson’s Green Briar.

Irish whisky – în mod normal irish whisky-urile sunt blended, distilate de trei și au o textură netedă, cu aromă picantă și fructată. Prin lege, whisky-ul irlandez trebuie să fie produs în Irlanda și să îmbătrânească în butoaie de lemn timp de cel puțin trei ani, deși în practică procesul este mult mai lung. La un moment dat, Irish Whiskey era cea mai populară băutură spirtoasă din lume, cu mai mult de 30 de distilerii în țară și, în ciuda unei lungi perioade de declin de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la sfârșitul secolului al XX-lea, se constată o renaștere a producției și a exporturilor acesteia.

În final, orice tip de whisky ai prefera, trebuie să știi că îl găsești cel mai bun preț pe AlcoolDiscount.ro. Le poți încerca și poți afla care va fi preferatul tău!

Have a nice drink!

Echipa AlcoolDiscount

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *