Ultima actualizare in 19 august, 2020 la 11:39 am
Timp de citit: 4 minuteCuriozitățile despre vin există încă de pe vremea în care această băutură extrem de apreciată a apărut, și anume, anul 8000 î. Hr. Producerea vinului s-a transformat de-a lungul timpului într-un proces extrem de elaborat care i-a permis întotdeauna să dezvolte cele mai bogate gusturi, cele mai rafinate arome.
Procesul poate părea, la prima vedere, unul simplu. Culegi strugurii, faci mustul, mustul se transformă în vin și voilà! Însă, cât de intens este tot acest proces aflăm din rândurile de mai jos. Vinificarea este procesul prin care trece mustul până să devină vin, iar aceasta este diferită pentru fiecare soi de struguri în parte. Procesul de vinificare este unul diferit pentru strugurii albi, față de cei negrii și, bineînțeles, poate diferi în funcție de tipul de vin pe care dorești să-l obții (sec, demisec, demidulce, dulce).
Dacă ești perfecționist și vrei să obții un vin cât mai bun, atunci trebuie să ții cont și de îngrijirea viței de vie din care vei produce vinul. Asigură-te că aceasta crește în cele mai bune condiții, deoarece substanțele pe care aceasta le primește din sol se vor resimți în gustul final al vinului tău.
PAȘII PREPARĂRII VINULUI
Așa cum știm chiar și de la bunicii noștri, primul pas este culegerea viței de vie. Când se culege vița de vie? Există o perioadă perfectă pentru culesul viței de vie? Aceste întrebări puse frecvent au răspunsuri variate. În primul rând, vița de vie se culege în perioade diferite – în funcție de soiul acesteia. Totuși, când vrei să începi să culegi vița de vie ține cont de următorii factori:
- pH-ul și aciditatea strugurilor
- culoarea și gustul strugurilor (maturitatea fenolică)
- condițiile meteo și orientarea față de punctele cardinale
- conținutul de zahăr
Pentru o dată cât mai precisă a culegerii viței de vie, recomandăm folosirea unui refractometru – aceasta te va ajuta să vezi cantitatea de zahăr din struguri, iar în momentul în care acest nivel de zahăr rămâne același pentru 2-3 zile consecutive, poți începe recoltarea. Pentru a produce un vin cu o concetrație a alcoolului între 12-15 grade, trebuie să culegi struguri cu un conținut de zahăr cuprins între între 204 și 255 g/l must.
De obicei, majoritatea soiurilor de struguri oferă cel mai bun gust toamna, în special în a doua decadă a lunii septembrie. Imediat după recoltarea ciorchinilor de struguri, ai grijă să faci o selecție a celor mai buni, astfel înlăturând ciorchinii cu mucegai sau care dau semne de boli specifice viței de vie. Cei mai mulți dintre producătorii de vin amatori evită să acorde importanță acestui detaliu, considerând că în procesul de fermentare mucegaiul sau alte probleme ale fructelor vor fi înlăturate oricum.
CU CODIȚĂ SAU FĂRĂ
Procesul de înlăturare a codițelor ciorchinilor de struguri, așa-numitul „bobit”, în termeni tradiționali, reprezintă unul dintre cele mai importante puncte în producerea vinului de calitate. Aceste codițe de ciorchine nu trebuie să se regăsească în materia primă din care va fi produs vinul – influențează în mare măsură calitatea produsului final (poate da vinului o aromă ierboasă, cu o culoare tulbură, deloc plăcută).
VINIFICĂREA STRUGURILOR ALBI FAȚĂ DE CEI ROȘII
Diferența dintre vinificarea strugurilor albi față de cei roșii constă în modul în care se face desciorchinizarea acestora. Dacă în cazul strugurilor albi trebuie să separăm mustul de pielițe și semințe, în cazul strugurilor roșii se întâmplă fix contrariul. Strugurii sunt lăsați la fermentat alături de pielițe pentru că acestea oferă vinului o culoare mult mai intensă și o paletă de tanini absolut necesari unui vin rafinat.
Fermentația vinului este un proces natural prin care un producător (dacă alege varianta fermentației cu drojdie adăugată) are posibilitatea de a controla aroma și gustul vinului. Fermentație se poate produce și fără adăugarea drojdiei, deoarece, în mod natural, strugurii conțin drojdii. Procesul fermentației presupune ca drojdia din must să consume zahăr și să se transforme în alcool și dioxid de carbon. Acest proces poate fi diferit în funcție de tipul de vin pe care vrei să-l obții. Factorii importanți procesului de fermentare:
- Temperatura – este recomandat să fie între 15-35 de grade Celsius. Pentru vinurile albe recomandăm ca fermantația să fie făcută la temperaturi de 18-25 grade Celsius, iar pentru vinurile roșii, fermentația la temperaturi de 22-35 grade Celsius este mai mult decât potrivită. Temperaturile pot fi reglate cu ajutorul unor agent de răcire cu care vin prevăzute recipientele de fermentație a vinului.
- Timpul – depinde foarte mult ce fel de fermentație alegi. Timpul și temperatura la care se va face fermentarea merg mână-n mână. Astfel, dacă alegi ca fermentarea să se producă la o temperatură de 20 de grade vei avea nevoie de aproximativ două săptămâni ca procesul să fie complet, iar dacă alegi o temperatură de 30 de grade, 3 zile vor fi de ajuns ca mustul tău să devină vin.
Aici se poate observa diferența dintre producerea unui vin în cantități industriale. În general în cazul producerii vinului în cantități industriale se apelează la metoda de grăbire a procesului de fermentare. Acest mod mult mai rapid de fermentare nu este însă recomandat, deoarece poate fi imprevizibil ajungând chiar la rezultate nedorite.
PROCESUL DE LIMPEZIRE A VINULUI
Procesul de limpezire a vinului are loc imediat după încheierea fermentației, iar metodele prin care acesta poate fi făcut sunt diverse. În primul rând, poți lăsa vinul să se limpezească de la sine sau dacă vrei ca acest proces să se desfășoare mai rapid poți apela la una dintre metode: filtrare, adăugarea altor substanțe precum dioxidul de sulf, caolinul, pasteurizare sau poți să-l supui unor temperaturi scăzute.
După terminarea vinificării, recomandăm ca produsul final să fie păstrat în condiții optime, tocmai pentru a-și păstra calitatea la cel mai înalt nivel. Astfel, temperatura la care îți recomandăm să depozitezi vinul este cuprinsă între 7 și 18 grade Celsius.
Când vorbim despre umiditatea încăperii în care depozitezi vinul, trebuie să fii atent ca această să aibă un procent de 70%, iar lumina – unul dintre cei mai importanți factori – trebuie să fie slabă, de aceea se preferă pivnițele întunecate. Amintește-ți totodată ca vinul nu trebuie agitat, așadar, oferă-i „liniștea” de care are nevoie pentru a-și însuși toate proprietățile. Dacă alegi să optezi pentru depozitarea lui în sticle și nu în butoaie, poziționează-l orizontal pentru ca dopul să rămână tot timpul ud. Astfel, eviți uscarea acestuia și eventual infiltrarea aerului în sticle.
Cea mai iubită băutură din lume presupune o îngrijire aparte, așa că, ai grija ca întotdeauna procesul prin care o prepari să fie cât mai corect efectuat!
Have a nice drink!
Echipa AlcoolDiscount
sursa foto: pixabay.com
multumim pt sfaturi. bravooooooooooooooooooooooooooooooo