Totul despre vinurile din regiunea Bordeaux, Franța

Ultima actualizare in 2 septembrie, 2020 la 10:31 am

Timp de citit: 6 minute

Cu toții știm că Franța este considerată regina băuturilor alcoolice  pentru că a dat lumii o întreagă colecție de sampanie și vinuri. Bordeaux este o regiune din Franța extrem de cunoscută pe plan mondial, datorită vinurilor de calitate pe care le oferă. 

Regiunea Bordeaux se află în sud vestul Franței. Aceasta este străbătută de râul Garonne și Râul Dordogne. Suprafața viticolă este de peste 120.000 de hectare, fiind cea mai mare regiune producătoare de vinuri din Franța. În medie sunt produse aproximativ 700 de milioane de sticle de vin de Bordeaux, de la vinurile de masă până la cele mai scumpe și prestigioase vinuri internationale.

Scurta Istorie a vinului de Bordeaux

Istoria vinului de Bordeaux datează încă din secolul 1, când romanii au fost cei care au dat drumul producției de vinuri pentru consumul local.

În secolul al XII-lea, odată cu căsătoria dintre Henric Plantagenetul și Eleanor de Aquitania, popularitatea și comercializarea vinurilor de Bordeaux a crescut considerabil în Anglia. În acea perioadă Graves era principala regiune viticolă din Bordeaux, iar soiul principal de struguri era Clairet.

Odată cu izbucnirea războiului de 100 de ani dintre Franța și Anglia, în anul 1337, exportul vinurilor de Bordeaux a fost întrerupt. La sfârșitul conflictului, Franța a reocupat provincia și a preluat controlul asupra producției de vin din regiune.

În secolul al XVII-lea, comercianții olandezi au luat un teren mlăștinos din Medoc și au plantat viță-de-vie, depășind astfel podgoria Graves și devenind cea mai prestigioasă zonă din regiunea Bordeaux. Până la începutul secolului  al XIX-lea Malbec a fost soiul principal de struguri, după care a fost înlocuit de Cabernet Sauvignon.

Din anul 1875 până în 1892 aproape toate podgoriile din regiune Bordeaux au fost distruse de filoxeră. Industria viticolă a fost salvată prin altoirea de viță-de-vie autohtonă pe un portaltoi american rezistent la filoxeră.

Clasificarea vinului de Bordeaux

Sursa foto: https://pxhere.com/ro/photo/591651

Vinurile de Bordeaux se clasifică în două mari grupe, influențate de poziție lor geografică față de fluviul Garonne: grupa de pe malul stâng și grupa după malul drept. Grupa după malul stâng a devenit prima celebră în anul 1855.

Vinuri de Bordeaux de pe malul stâng

Malul stâng este situat pe partea stângă a râului Garonne, în partea de vest și de sud a regiunii, în jurul orașului Bordeaux. Acesta este subdivizat în:

• Graves- zona în amonte de orașul Bordeaux
• Medoc- zona în aval de orașul Bordeaux

Principalele regiuni viticole ale malului stâng sunt: Medoc, Haut Medoc, Pessac- Leognan și Graves. În total sunt 15000 de hectare de viță-de-vie. Printre vinurile produse aici, principalele sunt Cabernet Sauvignon, Merlot și Cabernet Franc. 

Vinuri de Bordeaux de pe malul drept

Malul drept este situat pe partea dreaptă a râului Dordogne, în partea de nord a regiunii, în jurul orașului Lobourne. Suprafața este ceva mai mare decât pe malul stâng, însă zonele viticole cele mai apreciate, Pomerol și Saint Emilion, nu depășesc împreună 6500 de hectare. Principalul vin produs aici este Merlot acompaniat de Cabernet Franc. De asemenea, aici sunt și plantații de Cabernet Sauvignon, Petit Verdot și Malbec.

Vinificarea sau producerea vinului de Bordeaux

Sursa foto: https://pxhere.com/ro/photo/958784

Vinificarea este procesul prin care se produce vinul și care include toate etapele prin care trece lichidul ca să ajungă vin. Vinificarea se diferențiază în funcție de materia primă, struguri albi sau struguri negri, dar și de vinul pe care vrem să-l obținem: sec, demisec, demidulce și dulce. Calitatea vinului depinde de felul în care decurge procesul de vinificare.

Vinificarea își are punctul de pornire la îngrijirea viței-de-vie. Astfel, strugurele, materia primă a vinului, preia din sol toate substanțele de care are nevoie pentru a se dezvolta. Aceste substanțe se păstrează în vin, indiferent de etapele prin care trece strugurele.

Etapa 1: Recoltarea strugurilor

Nu există o dată exactă calendaristică pentru culegerea strugurilor. Stabilirea acesteia ține cont de soiul de struguri, de nivelul de zahăr din ei, de aciditate, dar și de PH. Pentru a alege o perioadă perfectă de recoltare, mulți viticultori folosesc refractometrul care arată cantitatea de zahăr din struguri. Când nivelul de zahăr din boabe nu mai crește 2-3 zile la rând, via poate fi culeasă.

Nivelul de zahăr din struguri este cel care stabilește gradul alcoolic. Așadar, pentru a produce un vin cu tărie alcoolică între 12 și 15 grade, strugurii trebuie culeși atunci când au conținut de zahăr cuprins între 204 și 255 g/l must. În cazul vinurilor albe nivelul de zahăr din struguri începe de la 170-180 g/l. Acestea trebuie să aibă minimum 11,5 grade alcool, iar în cazul vinurilor roșii, conținutul de zahăr trebuie să fie cuprins între 180-200 g/l.

Etapa 2: Eliminarea codițelor și a ciorchinelor

Pentru un vin bun este esențial acest proces. Vinul bun se obține doar din boabele de struguri, iar ciorchinele și codițele strugurilor nu trebuie să se regăsească în materia primă. Procesul poartă denumirea de desciorchinare, se efectuează mecanic și are o importanță deosebită când vine vorba despre calitatea produsului final.

Etapa 3: Vinificarea vinurilor

După desciorchinare, strugurii albi au un parcurs ușor diferit față de cei roșii.

• Strugurii albi desciorchinați merg spre zdrobire. Acest proces separă mustul de pielițe și semințe. Mustul obținut se lasă la răcit și limpezit 24 de ore, iar după aceea se adaugă drojdiile și se lasă la fermentat.
• Strugurii roșii desciorchinați sunt lăsați la fermentat împreună cu pielițele. Prin acest proces de obțin tanini necesari obținerii unui vin rafinat și se extrage culoarea  acestuia. Se adaugă drojdiile selecționate care determină fermentarea controlată. Macerarea durează de la câteva zile la câteva săptămâni, iar la final se separă lichidul de resturile vegetale, pielițe și semințe prin decantare și presare.

Etapa 4: Zdrobirea boabelor

Marea majoritatea am văzut măcar o dată în viață cum arată un zdrobitor. Compus dintr-o cuvă, o manivelă și cilindri zdrobitori, această unealtă care poartă o denumire sugestivă se găsesește și în variantă electrică.

Pentru zdrobirea strugurilor se folosesc prese care pot fi continue sau discontinue și care pot fi acționate mecanic, hidraulic sau pneumatic. Pentru obținerea unui must și vin de calitate superioară sunt recomandate presele discontinue și pneumatice.

Etapa 5: Fermentația vinului

Fermentarea sau fierberea vinului este un proces care se datorează activității unor fungi sau drojdii. În timpul fermentației, drojdiile consumă zahăr și îl transformă în alcool și dioxid de carbon. Acest proces se desfășoară în mai multe etape – fermentația inițială, tumultoasă și finală-, iar durata se stabilește în funcție de rezultatul final pe care producătorul vrea să-l obțină. Cele mai importante aspecte  pe care trebuie să le ai în vedere sunt:

• Temperatura– care trebuie să fie cuprinsă între 15  și 35 de grade Celsius.
• Timpul – depinde de temperatură. Spre exemplu, dacă fermentația are loc la 20 de grade Celsius, este nevoie de 15 zile, însă dacă fermentația se desfășoară la 30 de grade, 3 zile vor fi suficiente.
• Oxigen– drojdiile au nevoie de oxigen pentru a se reproduce.

Etapa 6: Limpezirea vinului

După ce se încheie procesul de fermentație, vinul începe să se limpezească. Printre metodele utilizate de producătorii de vin pentru limpezire se numără și:

• Centrifugarea
• Pasteurizarea
• Spunere la temperaturi foarte scăzute
• Filtrarea

Etapa 7: Teste specifice pentru vin

Pentru că producția este mare și are scopul de a fi comercializată, producătorii efectuează niște teste de laborator printre care:

• Teste pentru stabilirea concentrației alcoolice
• Test de aciditate totală în acid tartric
• Test de aciditate volatilă în acid acetic
• Dioxid de sulf liber
• Dioxid de sulf total
• Extract sec total
• Extract sec nereducător
• Zahăr reducător
• Zahăr total
• Densitate relativă
• Alcool metilic
• Test de pH
• Acid malic
• Acid citric
• Teste de stabilitate la temperaturi scăzute
• Test de stabilitate la temperaturi ridicate

Cele mai celebre tipuri de vin Bordeaux

Sursa foto: https://pxhere.com/ro/photo/847283

Cheau de vin- Margot Pavilion Rog – cu o culoare rubinie și un gust elegant, acest tip de vin este printre cele mai apreciate. În componența lui regăsim note mătăsoase de tanin, coacăze, condimente, flori și cireșe.

Chateau Haut Plantey Medoc AOC– o combinație de rubin închis cu nuanțe plăcute de mure, stejar, vișine si prune. Aroma acestui vin se bazează pe o combinație de fructe sălbatice și mirodenii.

Chateau Gillet Bordeaux AOC– aceasta băutură clasică de Bordeaux are o culoare profundă de rodie și o aromă elegantă. În gustul ei se regăsesc mirodenii și fructe sălbatice coapte.

Cum alegi o băutură originală?

Pentru a fi sigur că bei o băutură originală din Bordeaux, atunci când cumperi, fii atent la :

• Sicla – există producătorii care și-au creat o sticlă proprie cu forme și caracteristici unice.
• Acciza – este un semn obligatoriu al oricărui alcool străin de calitate. Absența ei atrage după sine și îndoiala autenticității lui.
• Structura – consistența unui vin de Bordeaux trebuie să fie clară și transparentă.

În spatele unui vin bun se află o istorie autentică, un proces complex, multă muncă și pasiune.  Așteptăm să ne scrii în comentarii care este vinul tău Bordeaux preferat.