Ultima actualizare in 2 septembrie, 2020 la 10:32 am
Timp de citit: 3 minute
Vodca este una dintre cele mai cunoscute licori, de pe fața Pământului. Este băută de peste 1000 de ani, ca atare sau în cocktailuri, și, la prima vedere, știm tot ce se poate despre ea. Există însă o mulțime de mituri care o înconjoară și care nu sunt, întotdeauna, chiar adevărate. Pe cele mai răspândite, le vom demonta în cele ce urmează.
De la ruși vine vodca
Sau poate că nu. Încă din cele mai vechi timpuri, paternitatea acestei băuturi este disputată între ruși și polonezi. Dar și suedezii au ceva de spus. Unele documente spun că rușii produceau vodcă încă de prin secolul al nouălea. Altele, că un călugăr de la Kremlin a „inventat-o” pe la 1300. Se știe că în Polonia se producea încă din Evul Mediu, după procedee asemănătoare celor folosite în Franța, pentru coniac sau în Scoția, la whisky. Iar suedezii făceau și ei vodcă, în cantități mici, în secolul 17.
Vodca nu îngheață
Și acesta este motivul pentru care rușii, celebri pentru temperaturile foarte scăzute de la ei din țară, o consumă. Da, este adevărat, nu îngheață. Nici la -9.3°C, cât este temperatura medie în capitala rusă, nici la -18°C, cât reușește să răcească, în mod normal, congelatorul frigiderului. Dar adevărul complet este că vodca se solidifică la -24 de grade Celsius. Cu siguranță și rușii știu asta, pentru că, în 2017, în regiunea Yakutia, temperaturile au coborât până la -60°C!
Nu are gust
Încă un mit fără un fundament real. Chiar de la începuturi, vodca avea gust, însă era unul atât de rău, încât producătorii au fost nevoiți să adauge tot felul de ierburi și arome, pentru a putea fi băută. Deci, ideea de vodcă aromată nu e una nouă. Doar că, în zilele noastre, a fost perfecționată. Acum găsești această băutură cu arome fructate, dar și unele cu gust de bacon, unt de arahide, mărar, popcorn sau somon. Chiar și vodca simplă, pură, are gust, dar, se pare că puțini oameni îl pot simți.
E un produs din cartofi
Licoarea se obține, prin distilare, din orice produs bogat în zahăr sau amidon. Deși au existat perioade când s-a folosit preponderent cartoful, mai ales când a fost criză de cereale, majoritatea brandurilor de votcă sunt obținute din porumb, orz, grâu sau secară. Vodca din grâu și secară chiar este considerată superioară. Alte sortimente, mai puțin întâlnite, se pot distila și din sfeclă sau trestie de zahăr, soia, struguri, portocale, mere și, da, cartofi. Dar, ca și în alte cazuri, cu cât calitatea materiei prime e mai mare, cu atât produsul finit e mai bun. Până și apa folosită trebuie să respecte anumite standarde.
Este un bun digestiv
Deloc adevărat. Vodca nu favorizează digestia, ba chiar o îngreunează, pentru că ficatul începe să proceseze alcoolul din ea, înaintea grăsimilor din mâncare. Deși și ele conțin alcool, digestivele/aperitivele îmbunătățesc digestia datorită gustului amar care stimulează secreția de salivă și suc gastric. Cu cât mai amar, cu atât mai bine, dar trebuie consumate în cantități moderate. Vodca nu ajută nici la slăbit și, oricât de tare ar fi, nu topește grăsimile. În schimb, stimulează circulația sângelui, relaxează mușchii stomacului și previne senzația de balonare.
Acum, că am lămurit aceste mituri despre vodca noastră cea de toate zilele, trebuie totuși să spunem că există și „mituri” adevărate despre ea. Specialiștii afirmă că, în cantități mici – 30 de ml/zi – poate avea beneficii asupra sănătății. Băutura tratează tulburările digestive, combate febra și gripa, previne bolile de inimă, detensionează și reduce stresul și calmează durerile de dinți. Pentru o viață sănătoasă, consumați, dar cu moderație!
