Tuica

Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută prin fermentarea și distilarea prunelor. Consumată cu precădere în sezonul rece, în zilele de sărbătoare  sau la petreceri, țuică este o băutură fabricată în toată țară. Așa cum coniacul este o băutură asociată Franței, iar whisky-ul este asociat cu Irlanda și Scoția, așa și țuică este o băutură tipic românească. Primele informații despre distilarea țuicii au apărut în anul 1386, într-un atestat documentar din Bistrița. Tot printre primele informații se specifică și faptul că aceasta a fost obținută prin distilarea fructelor fermentate, în Transilvania și în alte orașe săsești.

Primele dovezi datează din secolul al XIV-lea, în orașele Sibiu, Cluj și în  Brașov. Țuica a continuat să fie folosită mult timp în scopuri medicale. Pruna este un fruct extrem de important în istoria țuicii, fiind adesea și cel mai folosit. În Transilvania, distilarea alcoolului este efectuată de două sau trei ori, iar din acest motiv o țuică din această zonă este mai puternică, în comparație cu zona Munteniei unde alcoolul este distilat o singură dată, ajung la o tărie de 37 de grade.

Aromă țuicii este predominant dată de fructe, iar finish-ul este lung. În ceea ce privește gustul, țuică are o aromă fină de prune și un puternic gust de alcool, foarte plăcut.

Țuica se poate servi iarnă, fiind fiartă împreună cu zahăr și piper, dar poate fi și un digestiv excelent.